Prima bară în cap comuniştii şi-au dat-o în perioada alegerilor parlamantare din aprilie 2009. Mai întâi nu au fost în stare să gestioneze corect campania electorală, ceea ce i-au transformat în cerşetori de "voturi de aur". Spun cerşetori, deoarece dacă ar fi fost nişte negociatori buni, care să ştie să mai şi cedeze atunci când a fost cazul îşi obţineau ceea ce-şi doreau. Nouă nu ne rămâne să-i mulţumim Domnului şi liderilor politici care au dat dovadă de caracter şi nu au cedat în faţa lor.
O mare nechibzuinţă a comuniştilor a fost să organizeze devastările din 7/4 2009, cu gândul de a da toate aceste vandalizări la fundul opoziţiei de atunci.
O lovitură zdravănă cu capul de bucăţile de beton scos din pavaj de consomoliştii lor la 7/4 au încasat-o atunci când s-au aventurat să-i ofere lui Zina Carabina fotoliul de Preşedinte. Asta l-a făcut şi pe bătrânul şi experimentatul Urechean să n-o voteze. Probabil l-ar fi mustrat conştiinţa să fi dat ţara pe mâna uneia care a ameninţat copii cu execuţia prin împuşcare şi nici milioanele de dolari care le-ar fi luat pentru votul de aur nu l-ar fi ajutat să-şi revină. Apoi a urmat un cap puternic trântit de "stâlpul statalităţii", atunci, când Lupu nemulţumit că a fost ridiculizat şi l-au privat de multrâvnitul său fotoliu prezidenţial, le-a dat un şut în fund comuniştilor şi a plecat supărat sub poala părintească a lui Diacov şi a PD-ului. Asta i-a costat în jur de vreo 10% din electorat.
Parcă vrând să-şi demontreze şi mai mult incapacitatea şi prostia, comuniştii s-au avântat în campanie cu acel prostesc "Să ne apărăm patria". Unii întrebau de cine să ne apărăm patria, de părinţi, bunei? Eu aş zice că ei de fapt şi-au dorit prin asta doar să-şi apere patria lor de la Telecentru, alcătuită din vile luxoase, ziduri de netrecut pe post de sârmă ghimpată şi vestita barieră pe post de punct vamal. Probabil intuiau ei că tânărul nostru primar va atenta la bara lor, pentru a avea acces liber orice cetăţean al RM în patria lor de vis. Rezultatul apărării patriei, dar şi al barierei cred că-l cunoaşte toată lumea.
Cele ce au urmat le putem numi un fel de "atracţie, simpatie" a comuniştilor faţă de Mihai Ghimpu. Altfel cum aţi numi voi refuzul comuniştilor de a-i oferi fotoliul de Preşedinte lui Lupu şi înscăunarea lui Mihai Ghimpu ca Preşedinte de stat? Eu ţin să cred că în acest timp republica noastră a trecut prin cele mai fericite momente de după anul '89. Nu asta s-ar fi întâmplat dacă ajungea Lupu preşedinte.
Dar cum unii moldoveni sunt irecuperabili, boală deţinută şi propagată de comunişti, astfel că aceştia din urmă nu s-au învăţat minte şi o ţin în continuare din prostie în prostie. Mai nou comuniştii îşi pregătesc o rangă din aia sănătoasă pentru capurile lor betejite deja de atâtea accidente şi anume boicotarea referendumului constituţional cu privire la modificarea Constituţiei.
Oare ei nu au nici atâta raţiune să-şi dea seama că în cazul în care le iese pe plac şi referendumul nu trece, Mihai Ghimpu va fi preşedinte încă cel puţin vreun an de zile? Ghimpu bineînţeles că nu va dizolva Parlamentul în caz de nevalidare a referendumului şi nemodificare a Constituţiei, astfel încât oamenii să aleagă Preşedintele şi nu cei din Parlament, care deja au dat-o în bară de patru ori. Ori, asta ne-ar readuce la situaţia din 2009. Alegeri parlamentare repetate, bani cheltuiţi aiurea şi iar blocaj în Parlament când va fi vorba de alegerea Preşedintelui. Totodată, comuniştii îşi atrag şi antipatia alegătorilor prin încercarea lor de ai priva de dreptul de aşi alege singuri Preşedintele.
Desigur că probabilitatea de a nu fi validat referendumul este foarte mică. Chiar aş spune că în proporţie de 90% referendumul esta ca şi valid.
Doar o mobilizare în masă a comuniştilor întru boicotarea referendumului şi un absinteism foarte ridicat ar putea aduce la nevalidarea referendumului, lucru prea puţin probabil ţinând cont de ultimele alegeri la care populaţia s-a mobilizat şi a participat în număr mare la alegeri.
Din toate aceste mişcări stângace ale comuniştilor pot trage următoarele concluzii:
1. Comuniştii duc o lipsă reală de minţi luminate ceea ce-i face să o de-a mereu din bară în bară.
2. Au oameni care le sabotează partidul din interior, din care cauză şi toate aceste mişcări haotice şi negândite pe arena politică autohotnă.
3. Au prins drag pe actualul Preşedinte interimar, încât nu vor nici în ruptul capului să-l lase să plece de la Preşidenţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu