Opiniile, sugestiile, propunerile le aştept la valentyn26@gmail.com

Faceți căutări pe acest blog

joi, 29 iulie 2010

Fără politică - The Notebook

M-am retras pentru câteva zile la ţară, poate şi pentru a mai ieşi din atmosfera nu tocmai destinsă care planează prin ţărişoara asta a noastră.
Fiind în toiul săptămânii şi încercând să-mi îndrept atenţia altundeva decât la politică, am hotărât că un film bun m-ar ajuta mult. Nu prea aveam ceva preferat, aşa că am început să văd ce pot să găsesc mai potrivit. După mai multe încercări am avut reuşita inspiraţie de a alege filmul The Notebook. La început am ezitat puţin văzând că filmul este din 2004. Însă, doar după câteva minute m-am convins că merită de privit, aşa că nici nu am apucat să-mi dau seama când au trecut acele 123 de minute.

Unii o să spună după primele 20-25 de minute că este un film cu subiect prea cunoscut: ea bogată, el sărac şi bineînţeles părinţii ei sunt categoric împotrivă. Însă, ceea ce e mai frumos abia urmează să aibă loc.

Cu peste 11 premii câştigate şi 7 nominalizări, The Notebook este unul dintre filmele de succes pe care merită să le urmăreşti. Acţiunea are loc simultan, în anii 40 ai secolului trecut şi în prezent, când protagoniştii principali sunt înaintaţi în vârstă, iar unul din ei, Noah încearcă să o facă să-şi amintească despre marea lor iubire pe Allie, care, acum la bătrâneţe devine amnezică. Modul în care sunt aranjate evenimentele te poate băga puţin în ceaţă. De obicei când priveşti un film adaptat după o carte ai nevoie să fi citit acea carte înainte pentru a înţelege unele lucruri. Aici a fost cu totul invers.

Deosebit de frumoasă este dragostea dintre Noah şi Allie, greutăţile prin care sunt nevoiţi să treacă pentru a fi împreună, acele 365 de scrisori pe care i le-a scris Noah într-un an, şi la care nu a primit niciun răspuns, din cauza mamei lui Allie, care a avut grija ca nicio scrisoare să nu ajungă la fiica ei. De remarcat este şi devotamentul extraordinar de care a dat dovadă Noah faţă de iubita sa soţie căreia îi citeşte, dupa mulţi ani de căsnicie, aceasta suferind de boala Alzheimer şi neputând să-şi amintească nici propriul nume. Puterea dragostei lor face miracole, aceasta aducându-şi aminte întrun sfârşit că povestea, este de fapt povestea lor şi că ea este Allie, iar el este Noah, care i-a aparţinut dintotdeauna.
Filmul merită văzut, chiar şi de cei care cred că dragostea durează numai un timp, pentru aşi da seama că dragostea adevărată n-o curmă nici chiar moarte.

PS. Pentru a pătrunde cât mai adânc în esenţa filmului şi pentru a simţi trăirile şi sentimentele desfăşurate în film, vă recomand varianta originală a filmului (în engleză, vocea actorilor) cu subtitrare în română.

4 comentarii:

  1. atita iubire,pasiune,romantism...
    "I am nothing special, just a common man with common thoughts, and I've led a common life. There are no monuments dedicated to me and my name will soon be forgotten. But in one respect I have succeeded as gloriously as anyone who's ever lived: I've loved another with all my heart and soul; and to me, this has always been enough."-Noah (The Notebook),acest film este de fapt ce-si doreste fiecare om de la viata,sa fie alaturi de persoana iubita pana in ultimul moment,un film in care ... dragostea e pe primul loc.
    Cu siguranta unul dintre cele mai frumose filme de dragoste si unul dintre preferatele mele... foarte emotinoant,putini se pot abtine sa nu lacrimez...
    Un film profund si absolut minunate... este unul deosebit,fiind captivant de la inceput pana la final,o poveste impresionanta un scenariu excelent si prestatii actoricesti pe masura...
    Un film ce merita vazut si revazut,un film de colectie! O ecranizare a iubirii ideale, la care toti visam... mm... eu tot vreau asa o iubire... treb' sa-l revad eu... :) ca mi-ai facut o pofta...

    RăspundețiȘtergere
  2. Cand am citit titlul The Notebook - mi s-a parut ca e ceva cunoscut, apoi citind mi-am adus aminte imediat.

    Filmul este "mai putin real" - deoarece rolurile - de obicei (subliniez de obicei) detinute de un barbat si o femeie in viata reala - sunt inversate in film.
    Probabil, nu vei fi de acord. Insa asa este. )

    Dar cunosc si un caz asemanator din viata, si iarasi datorat unui mare devotament al barbatului.

    Frumos film.

    RăspundețiȘtergere
  3. Păi vezi aneta că singură te contrazici si spui că cunosti si cazuri când barbatii dau dovada de devotament :)
    Sunt si exceptii fericite, nu putem nega asta. Însă cert este ca nici din partea sexului frumos foarte rar mai intâlnesti sentimente adevarate si mai ales devotament. Azi fetele noastre merg pe principiu: Are bani sunt cu el, îşi face treaba bine in at e si mai bine. Imediat ce s-au sfârsit astea a disparut si devotamentul si bineinteles ca si fata :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu ma contrazic.
    Am subliniat-o - de obicei.

    In privinta starii de lucruri in societatea noastra - nu am solutii.
    Cand am locuit in Suedia - am descoperit ca sunt foarte cinstiti in astfel de sentimente ca dragostea, prietenia. Iar familia, copiii, parintii si prietenii, fericirea de a petrece timpul cu ei - sunt mai presus de orice interese de servici sau cele materiale.
    A fost prea diferit de ceea ce vad la noi, si imi pare rau.
    Din saracie probabil se trage.
    Dar solutiile nu le cunosc.

    RăspundețiȘtergere