Președintele
Timofti prinde tot mai mult la curaj. În sfârșit, după trei ani și jumătate de
tăcere totală și acceptare fără crâcnire a tot dezmățului filato-plahotniucist,
îl vedem să ia poziție.
Într-un
comunicat de presă al președinției, remis ieri, în urma unei discuții cu
ambasadorii, am văzut că Timofti chiar a vorbit despre „oligarhie”, care prin
șantaj pune presiune pe el pentru a obține controlul total al țării.
Totuși,
Timofti a vorbit deschis despre acest șantaj la adresa sa abia după ce președintele
Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a spus marți, la un post de
televiziune, că Plahotniuc are deja pregătit un dosar în care este implicat
unul dintre fii săi.
Ulterior,
informația a fost confirmată de Streleț, Sturza și de președinte, în urma
întâlnirii cu ambasadorii.
Primind ceva
susținere, Timofti iată că, în sfârșit, a dat dovadă de ceva curaj.
Totuși,
adevăratele probleme abia acum încep. Pentru că indiferent că va insista
Plahotniuc până la capăt, asta incluzând demisia președintelui și preluarea
atribuțiilor sale de către Candu, ori va propune o marionetă precum Leancă,
diferență practic nu va exista.
Am văzut că
trepădușii lui Plahotniuc din politică, de peste tot, de la stânga la dreapta,
că încep tot mai vehement să bată într-un Timofti în care abia-abia de se
înfiripă ceva curaj.
Spre exemplu
Usatîi, cel care făcea frigărui la Condrița în timp ce Plahotniuc îl strângea
cu ușa pe Timofti să-l desemneze premier, persifla aseară la televizor
acțiunile acestuia, punându-le pe seama „dorului față de Filat”.
Deși
moderatoarea încerca aproape cu disperare să mai scoată ceva din el despre
Plahotniuc, aventurierul „nostru” se întorcea de fiecare dată la același Filat,
care zace la pușcărie și chiar nu mai are nicio treabă cu ce se întâmplă.
Cu siguranță
în următoarele zile vor fi reactivați Voronin și Ghimpu, care au avut răgaz
câteva zile, iar tirul va continua.
Totuși, din
toată chestia asta avem și câteva lucruri încurajatoare. Partenerii externi,
iar aici mă refer la postarea europarlamentarului Andi Cristea, care a dat de
pământ cu PD-ul, dar și ambasadorii care s-au văzut cu Timofti, dau semne tot
mai clare de trezire.
De asemenea,
și populația activă, puținii jurnaliști independenți, activiști, au dat dovadă
de o mobilizare exemplară împotriva oligarhului.
În tot acest
scenariu macabru, există și o luminiță la capătul tunelului care începe să se
zărească. Este însă nevoie de alegeri anticipate și o alternativă pro-europeană
veritabilă, organizată și puternică, care începe să se prefigureze în Platforma
Demnitate și Adevăr.
Lovitura de
grație lui Plahotniuc, acum, i-o poate însă aplica doar Timofti. Care, ar fi
cazul să iasă public, să dea cărțile pe față și să dezvăluie întregii țări
teroarea plahotniucistă.
Iar apoi să
creeze premizele organizării unor anticipate pe cât posibil libere şi corecte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu