Ce caută deputaţii comunişti Sîrbu şi Reşetnikov la locul unde urma să fie pusă în aplicare legea?

Se vorbeşte tot mai mult despre respectarea legii, neimplicarea politicului în justiţie şi aplicarea şi executarea legii. Cu părere de rău rămânem şi în acest domeniu doar la stadiul de vorbe.

Dacă nu e aşa, atunci să-mi explice comuniştii Sîrbu şi Reşetnikov, care sunt şi deputaţi, ce caută în incinta firmei lui Gurău, amplasată la subsolul blocului de la adresa bd. Dacia 40/1, în momentul când urma să fie executată o hotărâre judecătorească de evacuare a lui Gurău din această încăpere?

Nu o să intru în detaliile acestui litigiu, doar o să mă rezum la a vă spune că Victor Gurău, conform hotărârii judecătoreşti se află ilegal în această încăpere. De asemenea el datorează CCL-109 datorii la plata serviciilor comunale de peste 1700000 lei, pe care refuză să-i achite.

Vreau să-l întreb pe domnul ministru Tănase ce caută aceşti comunişti în această încăpere şi dacă este dispus să întreprindă careva măsuri? Această situaţie ţine şi de competenţa procuraturii, care ar trebui să se sesizeze şi să stabilească legalitatea aflării celor doi parlamentari în acel loc.

Dacă cei vizaţi să ia măsuri în această situaţia nu vor găsi nici un temei de a demonstra implicarea politicului în justiţie, vreau să-i ajut eu. Aceşti doi comunişti s-au aflat aici pentru a intimida executorul judecătoresc să-şi îndeplinească îndatoririle şi să-l execute silit pe Gurău. Este scenariul tipic moldovenesc: “Ai grijă ce faci şi cu cine te pui, căci eu am crâşă şi tocmai din parlament”.

Rezultatul l-aţi văzut şi singuri, Gurău a rămas şi în continuare să încalce legea activând în continuare şi scuipând pe legislaţia şi instanţele acestui stat, că are omul “crâşă” în parlament şi poate să facă ce vor muşchii lui.

Biden nu a uitat să ne reconfirme nişte adevăruri

Astăzi am trăit un eveniment important cu adevărat importan, un eveniment istoric. Vizita omului numărul doi al SUA în cea mai săracă ţară europeană înseamnă mult, este un eveniment de o importanţă majoră. Biden la Chişinău înseamnă o mai mare atenţie acordată Republicii Moldova şi asigurarea că suntem pe drumul cel bun. Un drum greoi, cu multe suişuri şi coborâşuri, cu multe obstacole şi cu nenumărate himere, care ne pândesc la orice colţ. De noi depinde cum vom proceda în continuare. Mai corect spus, de guvernarea actuală depinde soarta noastră. Noi le-am oferit soarta noastră o dată la 7 aprilie, când le-am oferit guvernarea pe tavă şi de alte două ori la 29 iulie şi 28 noiembrie. Şi trebuie să ştie actuala guvernare că nu vor mai avea o a patra şansă pentru a-şi îndeplini promisiunile, mai ales că în politica moldovenească au apărut şi alte partide care merită atenţie şi care şi-ar face, poate şi mai bine treaba decât actualii guvernanţi.

Oficiali americani, fie preşedinţi de stat, fie vice-preşedinţi au vizitat în mai mult în mai multe rânduri şi alte state precum Ucraina, Georgia sau România. Georgia şi-a continuat drumul european şi dispune şi în prezent de ajutor din partea SUA. România, după vizitele lui Clinton şi Bush a parcurs o pantă ascendentă, aderând la NATO şi UE, iar în prezent este unul din aliaţii principali ai SUA. Ori, SUA a venit în România doar atunci când a considerat că această ţară este pregătită să facă pasul înainte.

Republica Moldova încă mai are un drum lung de parcurs până la aderarea la UE sau NATO şi mai are ceva de parcurs până va atinge nivelul de dezvoltare al României, când a fost vizitată de oficialii americani. Totuşi această vizită este un semn că ni s-a oferit o şansă şi trebuie să profităm de această şansă aşa cum a făcut-o Georgia şi România şi nicidecum aşa cum a făcut-o Ucraina.

Revenind la Biden şi discursul său ţinut astăzi în centrul capitalei trebuie să înţelegem unele lucruri extrem de importante.

Biden a reamintit atât lui Filat, dar şi celorlalţi guvernanţi că ei se află la conducere datorită existenţei zilei de 7 aprilie 2009, făcând o paralelă extrem de binevenită cu Revoluţia Oranj din Ucraina (eşuată total) şi cu revoluţiile din ţările arabe. De fapt, politicienilor noştri li s-a spus clar să fie atenţi să nu-şi bată joc de cei care i-au adus la guvernare şi să eşueze şi “revoluţia” noastră precum cea din Ucraina, pentru a nu se ajunge la situaţii catastrofale de genul celor din ţările arabe.

Un alt mesaj demn de luat în seamă este că Transnistria este parte a Republicii Moldova şi că aşa şi va rămâne, că SUA va depune toate eforturile şi ne va oferi sprijin pentru a nu se întâmpla altfel.

Joseph Biden nu a uitat să amintească nici de corupţia, justiţia defectuoasă şi alte probleme cu care se confruntă Republica Moldova, dând de înţeles că fără stârpirea acestui flagel, Republica Moldova nu va putea niciodată adera la UE.

Vice-preşedintele american a vorbit şi despre sărăcia lucie de care suferă o mare parte a populaţiei, promiţând ajutor Republicii Moldova de peste 250 mln. dolari americani.

Într-adevăr, oficialul american a ţinut să vorbească despre toate problemele Republicii Moldova. Ceea ce m-a mirat un pic (deşi eram sigur că nici nu va aduce în discuţie) a fost că nici nu s-a sinchisit să pomenească despre o problemă foarte mediatizată la o televiziune de buzunar, şi anume la alegerea Lupului nostru ca Preşedinte de stat. În general nici nu a pomenit despre această problemă creată artificial de unii.

În concluzie pot să spun că sunt mai optimist după această vizită din două motive:

1. Republica Moldova este pe drumul cel bun, este un model pentru celelalte state ex-sovietice şi trebuie să ne urmăm calea începută, pentru a nu ne pierde şansa primită; 

2. Mi-a reconfirmat încă odată că nu-l vom avea niciodată ca Preşedinte pe Lupu. Ori, atunci când americanii, din excesul lor de diplomaţie evită să-ţi spună în faţă că nu eşti dorit şi evită să-şi murdărească speech-ul, pomenind-uţi numele, înseamnă că trebuie să te faci mic, să dispari, să faci loc altuia competent.

A fost clar, domnule Lupu, sau mai ascultaţi de câteva ori discursul domnului Biden pentru a înţelege şi dumneavoastră un lucru demult clar?

Despre Mişcări (ile) din politica autohtonă

Zilele astea se produc mişcări importante pe scena politică a Republicii Moldova, mişcări ce au în prim plan Mişcări social-politice.

Multe mişcări a întreprins şi fostul preşedinte al Mişcării Acţiunea Europeană, care, se pare că mai nou este membru al PL. Tot Partidul Liberal (doar că altul decât cel condus de Ghimpu) a fost şi una din primele “bărci” politice în care s-a legănat fostul miliţian sovietic Veaceslav Untilă. Începând de prin 2000 şi până în prezent politicianul Untilă s-a cam perindat în mai multe partide şi mişcări social-politice, pe care a avut grijă să le facă dispărute de pe arena politică. Ultimele victime au fost AMN (chiar dacă încă nu a fost radiată din registrul MJ, nu mai e mult până se va întâmpla şi asta) şi MAE. Se pare că acesta şi-a ales o nouă victimă numită PL al lui Ghimpu de data aceasta. Mai mulţi analişti politici au spus că printre numeroasele gafe politice ale PL-ului, fuzionarea cu MAE-ul pare să fie cea mai prostească mişcare a lor. Nu văd ce poate avea în comun un fost miliţian sovietic cu politica pro-românească promovată de PL.

Cert este că Ghimpu a mai declanşat o bombă cu ceas odată cu această mişcare, într-o perioadă şi aşa nefastă pentru partidul său care este în cădere liberă în urma cârdăşiei sale cu PD-ul şi a altor acţiuni negândite. În aceste împrejurări, frică-mi este că lui Untilă îi va fi foarte uşor să-şi continue prodigioasa sa carieră politică începută la începutul anilor 2000.

O altă mişcare pe scena politică este cea întreprinsă de Mişcare Populară Antimafie, care începând cu mâine, 6 martie va deveni partid politic.

Trebuie să recunoaştem că este p mişcare curajoasă a celor din fruntea acestei mişcări social-politice ţinând cont de faptul că scena noastră politică este suprasaturată şi penetrarea acesteia va necesita un efort enorm.

Un alt obstacol în afirmarea lor ca partid de succes pe scena politică autohtonă, este chiar propriul lor mesaj, care la început era luat în derâdere, dar, care s-a dovedit a fi important şi demn de luat în seamă, probabil şi de cei care se simt vizaţi şi vor întreprinde orice pentru a le zădărnici planurile.

Ceea ce au liderii Mişcării Antimafie s-a adeverit în mare parte, iar în prezent putem spune că avem de suferit în urma faptului că vreo 13 % din electorat nu le-au luat în serios mesajul promovat în campania electorală din toamnă. Mulţi spuneau că este doar o mişcare de moment şi că vor dispărea imediat după ce vor trece alegerile, dar se pare că nu s-a întâmplat asta şi că liderii acestei mişcări au gânduri serioase în lupta începută.

Dacă este aşa sau nu, viitorul apropiat ne va demonstra. Ceea ce trebuie să ştim noi este că marea problemă a Republicii Moldova nu au fost comuniştii, nici agrarienii, nici actuala guvernare, ci oamenii care se află în spatele lor şi care controlează totul în această ţară. Cei care-şi însuşesc prin metode ilegale toate afacerile profitabile din ţară, cei care ne sugrumă economia, cei care ne fură şi ultima bucăţică de pâine de la gură şi ne obligă părinţii să plece la muncă peste hotare, acolo unde nu vor fi furaţi de hoţii în lege.

Atunci când vom scăpa de acest gen de “afacerişti”, de această molimă care ne mănâncă prezentul şi ne ameninţă şi viitorul, poate vom putea vorbi şi de normalitate şi bunăstare pe acest petic de pământ.